Castrul roman Noviodunum

Castrul roman Noviodunum

Tip

Castru de legiune

Tip construcție

Zid de piatră

Unități prezente

Legiunea I Iovia Scythica^[1]

Classis Flavia Moesica

Limes

Moesiarum

Unitate administrativă

Moesia Inferior

Legături directe cu castrele

Dinogetia • (Izvoarele) • Aegyssus

45°16′0″N 28°29′0″E / 45.26667°N 28.48333°E

Denumire loc

La pontonul vechi

Localitate

Isaccea

Poziția castrului pe harta României

Așezare geografică

Castrul roman Noviodunum se află pe malul Dunării, la 2 km est de localitatea Isaccea, județul Tulcea. Castrul a reprezentat baza unității militare navale Classis Flavia Moesica.

În antichitate, centrul urbanistic de aici purta numele de Noviodunum, nume de origine celtică.

Platforma de teren de la sud-vest, marcată de prezența movilei Kurgan-Vizir (cu o circumferință de 400 m, o înălțime de 73 m și o pantă de 75°- 90°), este punctată de numeroase movile funerare din necropola cetății romane. Movilele se înșiruie de-a lungul unor liniamente radiale, de-o parte și de cealaltă a unor artere rutiere antice care uneau cetatea cu teritoriul.

Istoric

Menționată de autori antici și bizantini (Ptolemeu, Ammianus Marcellinus, Procopius din Caesarea, Jordanes și Constantin Porphyrogenetul), în surse cartografice și în relatările unor călători medievali, Noviodunum a jucat un important rol strategic și economic la Dunărea de Jos.

Aici a făcut pod de vase în anul 514 î.e.n. împăratul Darius al Persiei,pentru a trece la sciți, iar grecii din cetățile pontice aveau aici organizat o factorie comercială.^[2]

Odată cu stabilirea romanilor în ținutul dobrogean, Noviodunum devine sediul uneia dintre legiunile însărcinate cu paza acestui hotar. În ordinea succesiunii lor, aici au staționat unități ale Legiunii a XI-a Claudia, a V-a Macedonica, apoi Legiunea I-a Jovia, ori a II-a Herculia și tot aici era și flota fluviala romană – Classis Flavia Moesica. Poziția geografică oferea cetății posibilitatea de supraveghere și control a întregului hotar (limes) de nord al Dunării. Această importanță strategică avea să determine și funcția administrativ-economică a orașului ce se va dezvolta în jurul castrului militar.

Principal sediu al flotei romane de pe Dunăre (Classis Flavia Moesica), la Noviodunum au staționat unități militare din legiuni importante: a V-a Macedonica, Prima Italica, Prima Jovia Scythica.

Pe aici a fost și drumul unor mari invazii: sarmații, costobocii, goții, herulii etc.

În 1340, aici a avut loc tamgaua Hoardei de Aur; prin acest loc și-au trimis turcii armatele împotriva Moldovei, precum și armatele Rusiei în timpul războaielor antiotomane din secolele XVIII și XIX.

Dacă înainte de năvălirea tătarilor (1241) Noviodunum devenise un adevărat oraș bizantin, începând cu a doua jumătate a sec. al XIII-lea p. Chr, aria locuită se retrage tot mai aproape de cetate, unde o întâlnim până la cucerirea otomană (1420). Turcii mută centrul de greutate spre vest, unde fusese întemeiată, probabil de tătari, o mică așezare, încă din sec. XIII p. Chr.

Începând din secolul al X-lea, numele Noviodunum dispare și în locul lui găsim menționat – în documentele cartografice ale vremii – pe cel de Isaccea.

Vezi și

Listă de castre romane din România

Note

^ Istoria Bizanțului - Limesul dunărean în vremea lui Constantin cel Mare
^ Tulcea: Ghid Turistic, autori: Petre Coteț, Ioan Popovici și Gavrilă Simion

Bibliografie

http://www.isaccea.ro/ohtml/ghid-isaccea.pdf Arhivat în 12 aprilie 2012, la Wayback Machine.

Lectură suplimentară

Noviodunum: șantier arheologic 1995 - 2009, Victor Henrich Baumann, Editura Granada, 2010

Legături externe

http://www.noviodunum.ro/ Site web oficial
Grajd peste cel mai mare castru roman din Dobrogea
Roman castra from Romania - Google Maps / Earth Arhivat în 5 decembrie 2012, la Archive.is
http://www.tulcea.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=8215/^{[nefuncțională]} Ziua porților deschise la Cetatea Noviodunum

Acest articol despre Dacia este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

[1] Istoria Bizanțului - Limesul dunărean în vremea lui Constantin cel Mare

[2] Tulcea: Ghid Turistic, autori: Petre Coteț, Ioan Popovici și Gavrilă Simion

[1]

[2]